Leapsa ca la Ploiesti

Am preluat o leapsa de la Luana ce s-a dovedit un bun prilej de a-mi stoarce creierii in speranta regasirii unor amintiri pierdute/uitate. Sper ca mi-am amintit bine…

What was your first:

Car a mea personala:  Renault Megane hatchback bleu-gri

„a mea” condusa:  Olcit Oltena mustariu metalizat; culmea e ca era a unui bun prieten dar o tinea la mine in garaj si cel mai mult o conduceam eu. Da… da… stiu „femeia si masina nu se imprumuta” si totusi era o super masina pacat ca lua 14 l/100 km in oras Hummer ce mai.

Trip within borders – Trebuie sa fi avut 3 sau 4 ani… excursie cu parintii la mare in Mamaia, nu mai stiu in ce hotel statea insa imi amintesc ca stateam la etajul 5 si am vazut cel mai frumos rasarit de soare si acum mi-l amintesc. Tin minte perfect ca  i-am rugat pe ai mei sa ma trezeasca sa vad rasaritul, iar ei s-au luat dupa un copil si au facut-o…sublim; imaginea acelei portocale rosii ca focul ce se ridica din albastrul marii a ramas intiparita in mintea mea de copil.

Trip abroad – Aprilie 1999, Francia, intr-un schimb cultural de 1 sapt cu o parte din colegii mei de scoala; undeva in sudul tarii intr-un orasel micut dar tare fain de langa Aix-En-Provence (in Proventa lui Vicent van Gogh, Cezanne si Renoir). Ce-mi amintesc cu placere e ca am stat intr-un conac de secol XVII care apartinea unei familii franceze tipice, cu 4 copii. Primul meu contact mai „intim” cu civilizatia si cultura franceza a fost fructuos si modernitatea pe care am intalnit-o mi-a schimbat perceptia  adolescentina asupra „lumii”.

Memory – Stateam in curtea vechii mele case si impuscam avioanele ce brazdau un cer albastru senin si primavaratic… aveam un pistol din metal cu capse; l-am regasit acum vreo 3-4 ani scrijelit, cu vopseau sarita dar imposibil sa nu-l recunosc… da era pistolul meu din copilarie, inconfundabil.

Pet – o pisica birmaneza adusa de o colega de serviciu a mamei mele… mare sclifosita nu manca decat salam fara piele si sunculita de Praga. Era pisica mea eu ii dadeam sa manance si ma jucam cu ea, asta da responsabilitati la 6-7 ani. Oricum am fost inconjurat de animale inca de la nastere da’ Lassie era raspunderea mea (si da stiu am numit-o ca pe un caine dar era latoasa nu gluma).

Crush – Clasa I, o chema Diana si imi dadea intotdeauna zarzare din zarzarul din curtea scolii, vorbeam cu ea si exact ca in reclama imparteam sandvis-ul… cred ca si ea  ma placea, never seen her since. Oricum nu as mai recunoaste-o. Acum ca ma gandesc mai bine… ce naiba inseamna crush?!? adica oare am povestit ce trebuie??

Discovery – Pe la 6 ani am descoperit uitandu-ma la televizor la o emisiune educativa cum „femeile nasc sub apa” si deci printr-o inferenta logica faptul ca, copiii nu sunt adusi de barza si ca, in concluzie, nici eu nu am fost adus de barza!

Job – in vacanta dintre a IX-a spre a X-ea ca responsabil de relatiile cu strainii intr-un hotel din Cheia (adica trebuia sa ma asigur ca cerintele strainilor sunt respectate si bine intelese de catre ce de acolo) si putina contabilitate primara (intrari, iesiri, receptii, facturi chestii naspa, nu de alta da strainii erau cam rari in perioada aia).

Idol – nu am avut idoli, sau cel putin din cate imi amintesc eu…

Creation – am facut niste toarte pentru sacose la cursurile de lucru manual, mai exact la traforaj. Ma enerva la culme ca mi se crapau de fiecare data placile de pal cand incercam sa le tai cu fierastraul ala in forma de U intors… dupa un trimestru intreg am reusit sa le termin de taiat si fasonat, iar colac peste pupaza la final mi-am mai si parlit degetele incercand sa le pirogravez. Evrika! au facut un cadou frumos pentru „mamaia”!

Leapsa asta merge mai departe catre O Picatura, Santiaggo , Sere , Lia si Defbest (desi Alex mai are o leapsa de la Luana oricum)

Anunțuri

10 gânduri despre „Leapsa ca la Ploiesti

  1. foaaaarte tare 🙂 da’ repede v-ati apucat de munca!

    asta cu first trip within borders, parca si la mine a fost la mare, Eforie Nord, si tin minte exact cum dormea receptionera pe un fotoliu in hol… sunt niste fragmente de amintiri dar nu-mi dau seama sub nici o forma care-s mai vechi :))

    asta cu traforajul am vazut ca ii bantuie si pe altii 😛

  2. @Santiago: cu placere, asteptam rezultatul
    @Cristian: multumesc pentru compliment ma bucur ca mai plac si eu cititorilor din cand in cand :p

  3. Pai….. (ca sa incep cu un ton elocvent si elevat a la madame Ridzi)citesc si eu cand pot si cand apuc putin timp liber 😀 numai sa nu ma pui sa fac descrierile ca iese scenariu de film horror :)))))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s