Nu este un vreun numar de urgenta ci varsta la care a incetat din viata cel mai batran om din lume britanicul Henry Allingham, nascut in Londra sfarsitului de secol XIX (1896). Nu cred ca are sens sa spun mai mult despre acest lucru pentru ca probabil stiti deja povestea lui din multe alte surse insa… Stirea asta o citeam ieri dimineata in jurnalul englez The Times si, in timp ce faceam asta, nu puteam sa-mi reprim o oarecare parere de rau (chiar daca nu-l cunoscusem niciodata pe acest om ); poate imi aminteste cumva de bunica mea care a murit la venerabila varsta de 84 de ani – si deja trecuse prin atatea incat puteam sa scriu o biografie in mai multe volume.
De fapt, cred ca ce m-a pus cel mai mult pe ganduri nu a fost varsta foarte inaintata la care stimabilul veteran al Marelui Razboi (1914-1918) a murit, ci mai degraba faptul ca a trait timp de 3 secole. Mai bine zis ca viata sa a inceput: in plin avant industrial, atunci cand trenurile cu aburi (impinse de puterea unor cuptoare ce inghiteau un alt aur negru numit: carbune) reprezentau inca o minune a tehnicii, Gustave Eiffel terminase de curand Turnul Eiffel (iar Expozitia Universala din 1889 inca mai „rasuna” in colturile cele mai indepartate ale lumii), cu 14 ani inainte ca Titanicul sa fie construit, cu 7 ani inainte ca fratii Wright sa zboare pentru prima data cu succes o masinarie facuta de mana omului si cu 18 ani inainte de cel mai mare razboi pe care l-a vazut omenirea pana atunci (Primul Razboi Mondial).
Viata sa a fost marcata de cea mai mare batalie navala din istorie: Batalia de la Jutland (70.000 de suflete doar de partea Marinei Regale) si nu numai ca a supravietuit unui Razboi Mondial (ca pilot al RAF – arma cu cea mai mica rata de supravietuire dintre toate) dar l-a prins si pe-al doilea. Atunci cand el iesea la pensie (1960) omul facuse the „one small step for man„ pe Luna cu nici jumate de an inainte, iar Internetul isi facea locul in istoria umanitatii ca un proiect (inca utopic) al cercetarilor americani, inclestati intr-un crud Razboi Rece. Era deja batran cand tineri, asa cum fusese cu mai bine de 80 de ani inainte, incalecau simbolul dominatiei ruse Zidul Berlinului si sperau spre un nou secol lipsit de razboaie ori de valul rosu.
Numai gandul ca in viata sa a asistat la atatea lucruri, a vazut si a trait atatea evenimente importante imi da o senzatie ciudata. A asistat la atatea schimbari, a fost martorul unei evolutii/involutii (cum ar spune unii) fara precedent a umanitatii…. si s-a stins din viata in era satelitilor (militari ori de telecomunicatii), telefoniei mobile, computerelor personale, post conciliu „Vatican 2”, 9/11, energiei regenerabile, incalzirii globale. Formarea mea filosofica ma face sa-mi pun o gramada de intrebari si sa generez o multitudine de probleme filosofice pe seama acestui fapt… si totusi chiar as vrea sa stiu ce cred acesti oameni seculari despre toate aceste lucruri.
Daca ar fi sa pot pune o singura intrebare unui asemenea om, sincer… nu stiu care ar fi aceea. Chiar! Voi ce l-ati intreba?
Eu nu cred ca a fost insurat , pentru ca daca era insurat nu traia asa mult ! 😛
^ 😀 haha. Tare.
Eu l-as intreba care e cea mai frumoasa amintire a lui. Sunt curioasa ce ar raspunde si cand ar plasa temporal povestea.
@Romania Inedit: ba da, a fost insura, insa intr-o declaratie de presa spunea ca longevitatea i se trage de la whisky, tutun si femei 😛
Deci toti barbatii ar trebui sa stie ca o singura femeie dauneaza grav longevitatii !
@Romania Inedit: stiu ei musulmanii ce stiu cand isi fac harem :))
Haremul este cel mai rau lucru care i se poate intampla unui barbat !
Femeile si bautura prostesc : in ordinea asta !
@Romania Inedit: pai hotaraste-te ori alba ori neagra! Una sau mai multe ?!?!?
Mai multe , dar nu harem !
Un harem iti da multe batai de cap , si bataile de cap iti scurteaza viata !
Grea alegere :)) cu sau fara harem,eu optez ptr :)) .Cat despre intrebarea ptr nenea …poate …..daca ar fi trait atat fiind un roman nu un britanic?:)
@Cristian: Pai nu cred ca l-am fi putut intreba asta pe el, caci tine de factori externi propriei persoane ce nu depind de el
well,
foarte interesant intradevar si mare noroc… eu nu cer 113, da’ m-as multumi cu un optzeci si ceva in plus :))
dat fiind faptul ca probabil toti care i-ar adresa intrebari s-ar intrece in originalitate sau dimpotriva: cum ai reusit? care e secretul? etc, eu l-as intreba:
– Si ce mai faci, domnule Henry? 🙂
@Brightie: Eu sincer cred ca pana la urma l-as fi poftit la un pahar si l-as fi lasat sa povesteasca absolut orice!
Iti spun sigur ca daca era roman era mort demult(de batranete,de plictiseala,de ras,etc).Probabil ca l-as fi intrebat daca dupa 113 ani mai are vreun lucru pe care nu l-a facut si regreta asta.
L-as intreba daca si-ar mai dori sa traiasca inca in 3 secole. Pentru ca probabil, ma gandesc, la cate a vazut, are/a avut o curiozitate pentru ce va fi in continuare, ce se va mai intampla cu x sau y inventie, cum se va termina criza petrolului etc.