Secretul unui dezastru garantat.
Stim cu totii ca la noi lucrurile merg inexplicabil de greu; am ajuns chiar sa avem pielea tabacita si sa nu mai luam in seama „toate maruntisurile”. Si totusi modul in care se comporta angajatii romani poate uimi, chiar descuraja, investitiile straine (asta ca sa nu generalizez spunand ca mediul de afaceri este atat de volatil / instabil incat respinge orice initiativa de acest gen).
Nu vreau sa fiu prost inteles, ceea ce afirm nu este faptul ca romanii nu ar fi muncitori sau ca nu s-ar ridica la anumite standarde inalte (dupa cum bine stim in multe domenii romanii surclaseaza alte popoare) ci mai degraba ca exista ceva in fondul nostru genetic ce ne face „imprevizibili” si dificil de „strunit”. Am sa incerc in cele ce urmeaza sa va prezint cateva puncte la care noi stam prost (dupa parerea mea personala):
- in primul rand noi acceptam cu greu ordinele date de catre sefi, trebuie negresit sa le comentam, sa le dezbatem si sa punem la indoiala corectitudinea lor, asta face ca lantul ierarhic sa atarne greu si sa se lungeasca exagerat de mult
- in al doilea rand suntem puslamale, fara un control strict rareori ne facem treaba bine si pana la capat (de cate ori nu ati apelat la o firma „cu renume” si v-ati lovit de situatii care mai de care mai „amuzante” – personal cel mai des am avut problema service-urilor cu a lor treaba de mantuiala, certificata si autorizata totusi de catre compania mama)
- in al treilea rand noi avem o mare problema cu urmatoarele aspecte imperios necesare intr-un job (cu cat mai sus cu atat mai necesare): punctualitate, respect (fata de parteneri, colegi, clienti), curtoazie si cuvant. Pe scurt suntem cam neseriosi.
Factorii acestia se cumuleaza si fac ca standardele impuse de catre o anumita entitate economica multinationala respectabila sa fie oarecum terfelite si curbate, pentru a fi pe cat posibil mai apropiat de stilul nostru balcanic.
Pentru a incheia am sa va dau doua exemple care m-au facut sa pun pe hartie digitala acest offf, unul mai proaspat si unul putin mai vechi:
a) Decathlon Romania: am facut acum o luna comanda pentru un produs care nu se gaseste pe stocul magazinului din Romania dar in magazinele de afara se gaseste; si ceea ce nu stiu multi este faptul ca ei au obligatia ca, la cerere, sa ti-l aduca. Zis si facut numai ca, atunci cand am facut comanda mi-au spus ca voi fi contactat de directorul de vanzari pentru a confirma comanda, telefonic ori pe mail, fara aceasta confirmare produsul nu ar fi fost adus! Am asteptat 2 sapt si acest lucru nu s-a intamplat. Acum 2 saptamani m-am dus personal sa confirm comanda, stupoare… am aflat ca fusesem contactat de catre „domnu’ director” si ca imi daduse deja toate datele si acordul pentru a primi produsul. Cand?!? Unde!?!? Cum?!? Am fost rugat sa astept 4 zile pana cand soseste… la mai mult de 10 zile dupa, azi, am revenit cu un telefon stupoare: nimeni nu stia nimic de mine, de produs cerut si daca va mai ajunge vreodata. In plus, ca sa o citez pe stimabila cu care m-am conversat: „nici macar nu e problema noastra sau a domnului director, nu depinde de noi cand vine si daca mai vine” Pfuaaaa!!!! Incredibil… ce as mai fi putut spune?!? I-am multumit si am inchis
b) Carrefour Romania (centrul Orhideea): vroiam sa cumpar un alt produs de aceasta data aflat sub cheie, astept 25 de minute (timp in care am cautat un asistent cu cheia de rigoare) pana la urma cel care era „responsabil” pentru acel raion isi face aparatia:
– Nu va suparati imi puteti da si mie cateva informatii suplimentare despre acest produs?
– Nu domnle’ totu’ e scris pe cutie! si imi tranteste cutia
– Multumesc… macar as putea sa-l vad (cu sensul de a mi-l da din vitrina)
– Auziti (cu ton zeflemitor) arata exact cum il vedeti dumneavoastra! Ce rost are sa vi-l scot din vitrina??? in plus mai avem si noi SI ALTE TREBURI!
Pe scurt am ajuns la seful sau cu jalba in protap ca sa aflu ca mai fusese mustrat de 4 ori pentru acelasi tip de comportament: „Dar nu avem ce sa-i facem, nu vrea sa inteleaga….„
Zizzou ori piramidonul rosu?!? 
Asta e stilul nostru inconfundabil,fascinant nu?Ai uitat sa mentionaezi ca la noi angajarea pe criterii de competenta este rar efectuata si este substituita, cu angajati membrii PCR(pile cunostinte relatii)
Am uitat sa precizez ca desi muncim mult,muncim si ff prost,deci……
nu au ce sa ii faca?! sa-l dea afaraaa, doh
altfel, da. de acord. am vazut ca si Alex a scris un post despre servicii aiurea 🙂
@Cristian: Da si asta e adevarat! Cel mai des cei de la resurse umane sunt tot romani si angajeaza pe te miri cine! Ehh ar mai fi adevarul ca suntem platiti si f f prost deci compensam.
@Luana: Welcome back, da exact sa-l dea afara sau macar sa-i dea un alt post in job description-ul caruia nu trebuie sa interactioneze cu oamenii
@Luana pai cred ca e that time of the month…:))
Nu concedierea cred ca este solutia,ci ar fi o mai buna instruire si un control mai riguros.Eu l-as pastra in post,dar i-as da penalizari la greu cat sa fie descurajat sa mai fie „arici” :))
hai ca o atrocitate mai mare ca asta n-am auzit de secole.!! „nu avem ce sa-i facem”. Omg, sa fiu eu director si sa mi se planga careva de angajat, pai in pana corbului, pe criza asta, gasesc instant altu`. Nu isi face treaba, nu isi respecta indatoririle, out! Numa` un roman putea sa scoata gogomania asta colosala.
@Defbest: please behave
@Cristian: acu mai e un adevar la banii pe care-i primeste penalizarea nu ar face decat sa-l inraiasca si mai mult
@JeAnne Dark: pai povestea e mai veche, cam de 2 ani cred eu, dar mi s-a parut buna ca exemplu! Acu ce sa zic m-a intrebat daca vreau sa fac plangere scrisa ca la nu stiu cate il dadea afara, numai ca era in ajunul sarbatorilor si nu vroiam sa stric viata unui om pentru atata lucru… oricum replica data de sef m-a lasat si pe mine cu gura cascata
Probabil,sau l-ar pune pe ganduri daca ar avea un pic de creier …..
sper ca nu te mira treburile astea…
@zuza: mahh de mirat nu ma mira! cu ei defilam! in schimb asta nu ma impiedica sa „trag un semnal de alarma” (ce pompos suna) si sa mai ma racoresc, refuland aceste tensiuni interioare.
Astia cu super-market-urile chiar au o problema cu angajatii. Eu unul am experiente similare, dar la real si kaufland. Deh, poate cu timpul…
@Boogye: In primul rand bine ai venit pe blogul meu.
Eu sincer cred ca odata cu marirea salariilor serviciile se vor imbunatati
Nu stiu daca asta e solutia. Evident ca salariile de mizerie de pe la noi ar trebui sa creasca, insa, nu cred ca atitudinile de genul celor descrise de tine, se datoreaza salariilor mici.
Nu se va imbunatati nimic odata cu marirea salariilor. E mentalitatea tipic romaneasca de vina… nimic de facut! La Decathlonul de la mama lui de-acasa, s-ar fi lasat cu concedieri. La noi, e un fapt firesc.
@Boghi & Nadia Dincovici: Eu tot cred ca un om slab motivat nu isi va eficientiza munca si ca rularea personalului din luna in luna nu este chiar cea mai buna solutie!
Pingback: Alexandru Cocieru » Blog Archive » Corporatiile, Americanii si Eu
Rulare, mutare, robotizare… prostii.
Balcanicului nu-i place sa fie supus la reguli stricte si limitare in ceea ce are voie sa faca.
Balcanicul este un om moral liber si se plictiseste foarte repede.
Aceste sunt motivele, nu puturosenia ori indiferanta.
Cheers!