O oaie, doua oi – o carte, doua carti – un erou, doi eroi!

La rugamintile mele insistente, lui Brightie (sau era Brightiei ?!? Beats me!) i s-a facut mila de mine si mi-a pasat o leapsa scurta, scurta – plecata de la Boghi…cred…

Zica-se ca ar trebui sa spun 10 personaje preferate din cartile copilariei. Piece of cake ladies and gents. Intr-o ordine perfect aleatorie:

  1. D’Artagnan – din „Cei Trei Muschetari”, ca era asa… cum se zice prin zilele noastre: macho si cool, stia cu sabia si mai arata si ghini. Acum lasand gluma deoparte, mie chiar mi-a placut la nebunie sa-i urmaresc aventurile in romanele de capa si spada ale lui Alexandre Dumas.
  2. Gargantua – ca-l Pantagruel era mic, urat si copacel 🙂 Cartea lui Rabelais e una interesanta chiar si pentru un copchil!
  3. Nica – „Si pupaza, zbarrr pe o dugheana!” ca era o zgatie si mi-ar fi placut si mie sa alerg „piste” dealuri prin cucuruz.
  4. Gulliver – in general, mai ales in Tara lui Lilliput
  5. Ismail – din Toate Panzele Sus ale lui Radu Tudoran: „ca el dadeam cu polonicu” si niciodata nu „stiut ce faceam”
  6. Capitanul NemoYe fine ship and ye fine crew lads! Poate ca nu am stiut niciodata sa inot am fost oarecum atras de misterele marii.
  7. Pere Goriot – destinul bietului om chiar m-a facut sa plang desi nu aveam sa inteleg decat peste ani buni pe acest personaj si rolul sau in Comedia Umana a lui Balzac
  8. Ivan Turbinca – „[…] Paşol na turbinca, ciorti! Atunci diavolii odată încep a se cărăbăni unul peste altul în turbincă, de parcă-i aducea vântul. Şi după ce intră ei cu toţii înlăuntru, Ivan începe a-i ghigosi muscăleşte. […]” – era una din povestile pe care mi le citea bunica mea iubita in lungile seri de iarna, stand culcusit sub o patura de lana, la lumina unei veioze plapande.
  9. Ancuta – din Hanul Ancutei a lui Sadoveanu, ca era o gazda primitoare si stia cum sa descoasa limbile strainilor ce ii calcau pragul; asa sa ne mai bucuram si noi de povestile cu talc spuse la buza unei carafe de vin.
  10. Jean Valjean si Cosette – din Mizerabilii lui Victor Hugo. De ce? Nu stiu de ce mi-a placut de acele personaje la varsta aia, stiu doar ca imi placeau (poate ca-i asemanam cu alte doua personaje ce mi-au placut enorm: Frumoasa si Bestia)

Leapsa asta merge mai departe la Luana (ca sa vaza ca sunt amabil, galant si plin de curtoazie), Myruna (ca am auzit ca se plictiseste prin Seattle), Sere (ca sunt tare curios cu ce personaj se identifica ea in copilarie), Floare de Mai (ca presimt ca o ii placea de Odin sau mai stiu eu de ce personaj ciudat), Miss Adia si neaparat la Alphadog.

P.S. si nu e la liber ca sunt rau! SAC!!! Glumeam…puteti sa o preluati si voi ceilalti!

Anunțuri

9 gânduri despre „O oaie, doua oi – o carte, doua carti – un erou, doi eroi!

  1. mi-ai amintit de mamaia. ea imi spunea una cu pacala care pleaca sa vanda vaca si-o lega de un copac si copacul facea scaaaaaaaart si pacala: sa vin marti? atata imi amintesc fiindca partea asta imi placea cel mai tare. era simpatica babuta mea cum facea scaaaaaaaart 😀

  2. M-aţi lepşuit de două ori. Da` nu-i bai. Acum trebuie neapărat să răspund 😉

    Am văzut că tăţi eroii copilăriei din lepşele citite erau masculi. Aşa discriminări n-am mai văzut 😀

    • Cum te-am lepsuit mahh de doua ori?!? O singura data! Ce vorbesti tu aici straine?!?

      Da clar! Asta inseamna ca Ancuta si Cosette erau barbati ferox-ferocis?!?

  3. Pingback: alphablog.ro » Blog Archive » Leapşă cu amintiri literare

  4. Pingback: Eroi din cărţi « Adia's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s