Ploieşti tweet/blog meet (ediţia cu nr. 2)

Cu puţină întârziere am să vă povestesc de ce-mi place mie uneori Ploieştiul dar mai ales ploieştenii:

Duminică seara a avut loc ediţia numero due a tweet-blog meet-ului. De această dată Vlad şi Dragoş s-au întrecut pe ei înşişi în organizarea evenimentului, ajutaţi de această dată şi de o reprezentantă a sexului frumos Deea (uite de ce a ieşit atât de bine, sâc!).

Dacă la prima întâlnire nu am făcut altceva decât să socializăm, într-un număr restrâns, la un pahar de bere, de această dată a fost un „meet” în toată regula. Rettro Caffe – gazda noastră – a fost asaltată de posesorii de conturi de Twitter şi bloguri. S-a discutat serios despre Social Media (Raavi făcând o prezentare exhaustivă a acestui concept), despre blogurile personale/de nişă, cum s-a apucat fiecare de bloguit şi rolul lor în „viaţa” fiecăruia (Strumfiţa, Liliana„astrologul de serviciu”, Haotik, Zanardi, John şi eu); despre ce înseamnă să fii o persoană 2.0 prin „vocea” unui blogger pasionat şi ataşat acestui tip de comunicare Florin Grozea (aka „Florin de la Hi-Q”), invitatul special al serii. Şi, nu în ultimul rând, despre blogging şi comunicare online ca  „job” alături de participantul surpriză la evenimentul nostru provincial Sorin Cod Roşu.

S-au făcut fotografii (şi cu această ocazie trebuie să-i mulţumesc lui Vali – „fotograful de serviciu„), s-a socializat din plin, s-a râs, s-a cântat căci a fost şi seară de karaoke (mulţumiri Jorjianei că ne-a făcut „celebrii” pe Youtube), am cunoscut oameni noi, am cimentat prietenii mai vechi, am aflat lucruri noi legate de pasiunea mea şi m-am distrat pe cinste. Pe scurt: un eveniment de nota 10. Aştept cu nerăbdare întâlnirea viitoare.

Lista participanţilor oficiali, căci au fost mai mulţi dar se pare că au uitat să semneze condica (de la Haotik citire):

Cei care au fost prezenti si la prima editie:

@valiovidiu
@militaru
@alexzizzou
@ravvi
@kriogen
@zanardi1
@strumfitaa
@ddragos
@sekret

Si, nu in ultimul rand, lume noua:

@andreyaalexa
@mitzanu
@djcata
@brain_host
@codrosu
@jorjiana
@cristinacirstea
@euJohn
@lilianacostache

Anunțuri

O floare de Florii

Cu ocazia sărbătorii „florilor” vă dedic o floare, ca simbol al primăverii…

Earth Hour 2010

Nu uitaţi azi este ORA PĂMÂNTULUI. De la 20:30 la 21:30 stingeţi luminile, închideţi televizoarele ş.a.m.d. arătaţi că vă pasă, luptaţi împotriva încălzirii globale.

Mai multe informaţii le puteţi găsi AICI

Timpul trece, leafa merge

Întotdeauna am zis că există bugetari şi „bugetari”. Cu prima categorie nu am nimic, în schimb pe cea de-a doua nu pot fi atât de blând. Dacă aş fi fost un tiran în perioadă medievală m-aş fi amuzat copios în a-i trimite în donjonul castelului (asta după ce i-aş fi supus la o „baie publică” cu roşii stricate sau ouă putrezite).

Nu este nimic ieşit din comun, pentru bietul plebeu român, faptul că birocraţia românească este printre cele mai de „temut” din lume; cum nu este nici un secret faptul că eficienţa reprezentanţilor statului tinde către zero absolut şi totuşi… nimic nu poate banalul „bun simţ” (comun, trivial, simplu, dar inexistent) ce ar face mai uşor suportabilă starea de fapt a lucrurilor.

După ce am bătut oraşul în lung şi în lat, într-o aglomeraţie infernală,  pierzând aproape 1 h doar pentru a cumpăra un simplu timbru judiciar de 0,15 RON (adică 1.500 de lei vechi) m-am postat în faţa uneia dintre arhivele oraşului – care de data aceasta spre norocul meu era deschisă publicului.

Altminteri programul cu publicul este făcut special pentru lăuze: 4 zile din 5, între orele 9 şi 12 şi doar într-o singură zi este „lungă” cuprinzând încă 2 h de program peste  cele 3, ca şi cum un om al muncii capitaliste şi-ar permite luxul să-şi părăsească serviciul special pentru o hârtie.

Discuţie:

– Sărut-mâna doamnă, aş dori şi eu documentul X
– E cam târziu, nu are cine să vi-l semneze!
– Păi e  doar 11:15 programul de pe uşă spunea că la 12 închideţi?!?
– Trebuia să fiţi pe la 10 cel târziu!!! Să vedem ce se mai poate face. Aveţi documentele x, y, z?!?
– Da, sper…
– Cererea e completată?!? Cum nu aveţi cerere??? Mda, v-o dau eu…
[alte minute pierdute în numele birocraţiei]
– Gata??? Să vedem dacă aveţi noroc!
[deci totul se rezumă la noroc, e bine de ştiut…]

În timp ce aşteptam cuminte nesperata hârtie doamnele îşi făceau „treaba”, că doar erau în timpul programului:

  • o doamnă (cu iz de şefă) îşi servea pacheţelul, pentru ca mai apoi să treacă la desert (cozonac întins pe un ştergar frumos apretat)
  • o alta se pregătea de masă, a pus pe masa publicului un carton şi a început să ciobănească meticulos diverse legume şi mezeluri

În acest răstimp:

  • două vorbeau despre partida de sex de cu o seară înainte
  • alta îşi etala emfatic (făcându-se auzită prin interjecţia FATĂ!) dresurile dantelate şi frumos colorate, proaspăt cumpărate de la vânzătorul ambulant din holul instituţiei
  • iar o alta, probabil geloasă, o chestiona pe cumpărătoare dacă „al său” o dezbracă (?!?!?)
  • iar nou venita (se vedea după tinereţe şi stângăcie) se gudura lasciv – chiar erotic – pe lângă un alt tinerel

Eu eram încă acolo! Şi am mai fost timp de o oră… deşi programul se încheiase, „am avut noroc” documentul a putut fi emis „azi”. „Dacă nu domnule şi mâine era o zi!