Funny queries (part V)

Căutate şi negăsite

*sursa aici

Deşi, în ultima vreme, am redus numărul de posturi asta nu înseamnă că cetăţeanul a renunţat la căutatul pe Internet. Dacă motoarele de căutare ar avea raţiune ar face icter nu alta; sau, mă rog, s-ar prăpădi de râs.

Ca şi la în ultimul „Funny queries” şi de această dată vom avea categorii:

1. Categoria – „C**ul şi alte părţi componente”

funduri site:wordpress.com

„bancuri organele şeful este curul” – cf. expresiei „notre poule dans votre cour

„cele mai erotice funduri” – dacă omul vrea să găsească ce-i mai bun

„sâni goi şi funduri”

„fete cu un corp bun” – bună să îţi fie inima şi ţie călătorule.

„fete suspecte sex” – adică fete suspecte de sex?!? Well now, o fi o nou ordin al Inchiziţiei, nu de alta dar tot vor să găsească „oameni pentru christian dating” – apropos există aşa ceva?

2. Categoria: „Natură, natură moartă, naturaleţe”

„delta Dunării în timp şi spaţiu” – în care timp mon cher că în spaţiu cam ştim pe unde se află…

„vântu în deltă” – cam bate, să nu te duci cu cortul

„maşina crişan deltă” – da, doar dacă e amfibie

„culturi profitabile de rosii” – doar la turci că alea româneşti sunt scumpe

„cea mai profitabila cultura” – cred că ar fi cea de canabis 😀

„inna tara de origine?” – tot un fel de cultură de tufe e şi ea, dar să ştii că-ţi pot garanta ca e 100% made in România

„a intrat o rândunică ce înseamnă” – că ai uitat geamul deschis, my dear symbol searcher!

3. Categoria: „Dureri horror metafizice”

„povestea femei oarbe” – nu i-ar strica căutătorului nostru o mică luminiţă, că se simte neuronul singur

„zbierături de pisică „ – plăcere fetişistă?

„îmi simt oasele îngheţate” – şi pe tine te-au lăsat fără căldură, lasă pune şi tu o pătură în plus

„cum sa mănânci îngheţata încet” – taci că asta e retorică, ştiam eu

„google sauron” – we see you!!!

„muie franta” – uite altul care crede ca Franţa are un aer de damă cu moravuri uşoare

„gura lumii despre rcs” – dragă ţaţă, fiindcă vrei să ştii, e mare şi spurcată!

Anunțuri

Immoral me

M-am considerat o persoană de cuvânt. Deşi niciodată punctual, măcar un om care-şi ţine promisiunile şi care-şi respectă principiile. Ei bine am fost dezamăgit să aflu că nu sunt aşa cum credeam eu.

Ieri mi-am încălcat o promisiune veche şi odată cu ea unul dintre principiile în care credeam cu ardoare. Am făcut-o raţional, calculat, cu „sânge rece” , interesat şi complet neforţat – lucru care mă face să mă gândesc că nu sunt atât de moral şi „incoruptibil” aşa cum mă credeam. La prima vedere nu este atât de grav (privind bineînţeles din exterior), dar pentru mine este o dovadă de laşitate în faţa propriilor mele promisiuni şi angajamente interioare.  Totuşi am făcut-o…

Am ezitat?!? Doar foarte puţin! Am avut vreun proces de conştiinţă?!? Poate că da, dar a fost cu uşurinţă eclipsat de calculul raţional. În alte circumstanţe aş face-o din nou? Perhaps…

Am reintrat într-o lume a falsităţii, a măştii şi a sceleratismului, pe care acum câţiva ani o îmbrăţişasem cu convingere şi de bună-voie, dar pe care acum o reneg, ba chiar dispreţuiesc! Sunt un ingenuu care nu ştie exact despre ce este vorba? Nicidecum! Am avut legături destul de strânse cu acest „palier” al societăţii şi „profesori” destul de buni. Dacă mă întreba cineva acum vreo 5 ani: „Care-mi sunt aspiraţiile profesionale?„, aş fi răspuns cu nonşalanţă că mi-aş dori o carieră în această direcţie. Acum mă tot gândesc cum aş fi putut să fac asta; trebuie să fii realmente un om fără principii, fără moralitate, fără coloană vertebrală şi fără scrupule ca să poţi ajunge „cineva„!

Şi totuşi, eu cum sunt?!? „Momentan eşti doar un pupincurist” îmi suflă conştiinţa! Raison, dar ca mine sunt mult prea mulţi ca să mai conteze…

Weekly review

Încă o săptămână departe de blog, dar mi-am zis că e momentul să mai ies şi eu din casă, să socializez „face to face” cu oamenii, să mă reapuc de sport (că după o iarnă grea era cazul) şi să mă pregătesc pentru un proiect mai special pentru mine (pe care sper să-l termin cât mai curând).

Deşi am avut o cură de „detoxificare” de Internet, blog şi Twitter, tot ar fi câte ceva de povestit.

Par exemple, întâmplarea face că am avut ocazia să dau un test drive cu Dacia Duster. Impresii? Destul de reuşită, mai ales din punctul de vedere al raportului calitate-preţ. Este adevărat, interiorul este urât şi ieftin finisat (arată ca la primele modele de Logan, cu butoanele de închidere a geamurilor montate în locul de scrumieră şi mânerele uşilor dintr-un plastic colorat ultra flexibil), dar este spaţioasă şi confortabilă. Caroseria are curbe frumoase, gardă la sol înaltă şi se comportă tare bine pe drumuri proaste şi prin gropi (garantez pentru asta) adică este excelentă pentru România.

Mi-a plăcut, deşi motorizarea este cam mică pentru o asemenea maşină „cu greutate”, prin urmare ar fi bine să nu te grăbeşti undeva şi nici să nu ai pasiunea depăşirilor sportive. Totuşi, pentru cei ca mine, cărora le place o maşină funcţională, cu portbagaj spaţios (mai un sac de cartofi, mai un geamantan mai mare s.a.m.d.) şi pasionaţi de ieşiri neprevăzute pe drumuri mai mult sau mai puţin asfaltate, Dacia Duster este „best buy”. Iar la  preţ, tocmai bună pentru fabuloasele salarii bugetare.

Tot săptămâna asta am încercat să dau atmosfera anostă a oraşului pe un Forest Party, undeva lângă Ploieşti. Mă aşteptam să fie o experienţă interesantă cu (minimal-tech, techno, deep house, progressive, drum&bass, dubstep, goa)… Ei bine, a fost! Adevărul e că nu mă aşteptam ca organizatorii să aleagă un loc atât de „retras„. După vreo oră de mers pe un drum tocmai bun de tractoare, pe undeva pe unde nici ăla cu coarne nu se avântă prea des, am ajuns la eveniment (mă rog sort of).

Pe scurt 15 nebuni ca mine pe o proprietate privată (unde proprietarul nota numerele de înmatriculare ca să le dea poliţiei), un DJ zgribulit, câţiva juni fani a lui Bachus (ce  au preferat să se hidrateze pe marginea drumului fantomatic)  şi încă vreo 5-6 maşini pline de amatori de senzaţii tari, ce şerpuiau ca miriapodele spre locul „petrecerii„. Pe scurt, worse party ever şi o mare pierdere de timp aiurea. Pe de altă parte a fost o aventură interesantă – nu în fiecare noapte baţi drumuri necunoscute, fantomatice, spre o pădure ciudată, unde nu găseşti nici ţipenie de om. Cred că locaţia ar fi fost mai degrabă bună pentru o petrecere gotică, sau câmpenească. Apreciez totuşi dorinţa organizatorilor de a ne aerisi puţin şi de a ne face viaţa mai palpitantă.

Facultatea de Filosofie, Bucureşti,Târgul Educaţiei 2010 (spot de promovare)

Spotul Facultăţii de Filosofie din Bucureşti, pentru ediţia din 2010 a Târgului Educaţiei. E destul de lung, de abscons şi nefinisat, dar merită văzut. Vi-l recomand cu încredere, aşa cum vă recomand şi Filozofia.

Oricum felicitări studenţilor şi profesorilor pentru efortul depus în crearea acestui spot de promovare. Sper să aibă şi efectul scontat. La cât mai mulţi studenţi

via @ Ştrumfiţa cu Eşarfă