How to destroy the world!

Patru filmulete de animatie amuzante cu diverse moduri de a distruge lumea. Vi le dau la inceput de weekend sa va mai amuzati langa „gura” caloriferului.

Vizionare placuta si sa-mi spuneti daca v-au placut!

P.S. inca in pana de idei, cred ca de la frig mi se trage 😀

Reclame

Darwin Awards (2009)

„The Darwin Awards salute the improvement of the human genome by honoring those who accidentally remove themselves from it…”

Cand am auzit de aceste premii am crezut ca au ceva legatura cu rasplatirea cercetarilor stiintifice facute in cadrul antropologiei , taxonomiei speciilor existente pe Pamant, ca au mai gasit vreun hominid care sa umple un „gol” in arborele evolutiei s.a.m.d. Pe scurt am crezut ca are vreo legatura cu evolutionismul lui Darwin.

Ain’t that cute…BUT it’s WRONG!„, astea’s un fel de Zmeura de Aur a evolutionismului. Premiile se dau celor care vor sa contribuie intr-adevar la dezvoltarea speciei umane murind ca prostii desteptii, intarind gena celor aprox. 8 miliarde ramasi. In fiecare an sunt premiate cele mai „interesante” 3 moduri de auto-exilare pe alte lumi – si asta inca din 1995. Din nefericire nu-i putem felicita pe castigatori si nici pe nominalizati, nu le putem spune decat un nefericit „bon voyage„!

Castigatorii anului trecut:

Locul I

2 hoti care au vrut sa „retraga” niste bani dintr-un bancomat. Nu aveau card dar aveau dinamita, numai ca bancomatul nu a vrut sa coopereze. Operatiunea lor a fost dinamitata cu tot cu banca si subsemnati. Acum se joaca cu fitilele in Lumea de Apoi.

Locul II

Un fan al berii a vrut sa se usureze „peste” autostrada, numai ca peste autostrada nu era toaleta ci un mare hau. Fara stirea lui, cand a sarit peste gardul de beton al autostrazii, nu a dat de o padure impodobita ori de vreo poienita luminoasa, ci a dat de marginea unui pod – iar daca asfalt nu e, oare ce e?!? Raspunsul in cazul lui: nimic, doar aer. Acum daca aplicam legile fizicii cine credeti ca a ajuns primul jos? El sau urina?!?

Locul III

O doamna a incercat sa indrepte greseala de a pica cu scuterul intr-un lac si odata salvata sa incerce ca a doua oara sa faca treaba cum trebuie. Zis si facut, chiar bine facut, a sarit sa-si salveze nava si: There she went with the ship moped I mean, like every good captain.

Bancurile de vineri

Pentru ca este vineri si nimeni nu are chef sa citeasca articole pompoase si stufoase, iar eu nu am chef nici atat sa le scriu, am zis ca niste bancuri v-ar pune zambetul pe buze si v-ar ajuta sa incepeti binedispusi weekend-ul. Asa ca there you go and enjoy:

La psihiatru:
Cabinetul unui psihiatru.
Se deschide usa si intra un barbat, in patru labe cu un cablu in gura.
Psihiatrul :
– Vai! Cine a venit la noi? O pisicuta?
Barbatul se taraie pana in coltul cabinetului. Doctorul il urmareste.
– Un catelus?
Barbatul trece cu mana pe langa perete si se taraie in celalalt colt..
Doctorul nu renunta
– Ah! Cred ca e un arici! Nu? O broasca testoasa?
Barbatul scoate cablul din gura si zice :
– Auzi? Ma lasi sa iti trag internetul sau nu?!?!?!
3 bancuri despre femei si barbati:
O tipa bine imbracata, aranjata si pusa la punct coboara dintr-o masina de lux in fata unei clinici de chirugie plastica.
– Buna ziua, d-le doctor as vrea sa imi faceti un orificiu in fesa stanga.
– Piercing ? intreaba doctorul
– Mai mult de un piercing daca se poate.. chiar o gaura
– Nu va inteleg raspunde doctorul surprins
– Pai nu… dar …stiti … eu am o mica afacere, veau sa ma dezvolt, clientela e destul de stabila
– Si unde e legatura ?
– Sunt prostituata si mai vreau un punct de lucru.
The best engine in the world is the vagina. It can be started with one finger. It is self-lubricating. It takes any size piston. And it changes its own oil every four weeks. It is only a pity that the management system is so fucking temperamental.
Geografia femeii:
Intre 18 si 25 de ani, femeia e precum Continentul African : jumatate a fost deja descoperita, cealalta jumatate ascunde frumuseti inca salbatice si delte fertile.
Intre 26 si 35 de ani, femeia e precum America de Nord : Moderna, dezvoltata, civilizata si deschisa negocierilor in schimbul banilor.
Intre 36 si 40 e precum India   : fierbinte,relaxata si constienta de propria frumusete.
Intre 41 si 50, femeia e precum Franta : Usor imbatranita, dar inca atragatoare si interesanta.
Intre 51 si 60, e precum Iugoslavia : A pierdut razboiul, e tulburata de fantasmele trecutului, dar se lucreaza la reconstructie.
Intre 61 si 70, ea e precum Rusia : Spatioasa, cu frontiere fara patrula. Stratul de zapada ascunde mari bogatii.
Intre 71 si 80, femeia e precum Mongolia   : Cu un trecut glorios de victorii, dar cu putine sperante de viitor.
Dupa 81 de ani, ea e precum Afganistan : Aproape toata lumea stie unde se afla, dar nimeni nu vrea sa mearga pana acolo.
Geografia barbatului:

Intre 15 si 80, barbatul e precum Cuba : Guvernat de un singur membru.

O vrabiuta:
O vrabiuta zbura cu viteza la nivelul solului, din urma ei vine un BMW…
Vrabiuta cu viteza pe langa BMW…. si se izbeste de masina… cade ametita toata.
Soferul opreste, o ridica, o ia acasa , o pune in colivie, ii pune niste paine,ii pune niste apa…
Se trezeste vrabiuta la un moment dat si se uita
buimacita in jurul ei:
Vede gratii, vede apa, vede painea…
– Hai sa-mi bag picioarele! L-am omorat pe ala cu
BMW-ul…

De rasu’ plansu’ in urbea lui Caragiale

*sursa aici

Ca in fiecare zi alergam, la volanul masinii, prin orasul meu natal ticsit de masini si soferi. Si eu ca si altii ca mine ce se lupta pentru fiecare centimetru de asfalt rugos si gaurit (ca na este criza deci nu se asfalteaza), ce se injura si ce, in mod inevitabil, se „afunda” cu incapatanare in ambuteiajele constante (oras in plina dezvoltare nu alta).

Si cum stateam noi ca prostii de minute intregi in fata unui singur semafor, ce refuza sa se faca verde, auzim din departare sunetul unei salvari ce venea lansata. Ne-am incalecat unii peste altii ca sa-i facem loc. Salvare se opreste pe stanga langa o alta salvare S.M.U.R.D., fix la iesirea dintr-o ditamai parcarea.

Pana aici nimic suspect, numai ca vazand atatea salvari si atata graba m-am asteptat sa vad un accident sau pe cineva in stare grava; ei bine cele doua echipaje au coborat nonsalante din salvarile cu girofarurile pornite si s-au pus la taclale.

Inaintand cu viteza melcului am avut suficient timp sa asist la mica lor sueta. 5 minute mai tarziu ei inca stateau de vorba, noi, astia mai prosti, inca ne inghesuiam la acelasi semafor. In parcare se facuse o coada enorma, saracii oameni se rugau insistent (unii mai injurau, altii se chinuiau sa faca stanga imprejur) de soferul salvarii sa-si mute masina, cele doua echipaje nici macar nu se sinchiseau, continuandu-si discutia si hohotele de ras.

Dupa inca cateva minute am scapat de semafor, salvarile erau inca acolo, iar cele doua echipaje vorbeau parca cu si mai mult spor.

Concluzii: „ador” nesimtirea si porcismul cu care am ajuns sa fim tratati. Si ne mai intrebam de ce nimeni nu mai da nici doi bani pe „organele statului” ori pe reprezentantii serviciilor publice? O sa-mi spuneti ca exagerez si ca fac o generalizare fortata, se poate, dar nu ma pot abtine sa nu-mi amintesc de ce spunea un sofer bucurestean la o emisiune de la radio: „in fiecare dimineata ma uit pe geamul apartamentului si vad cum o salvare aduce muncitorii la o lucrare, iar seara vine sa-i recupereze„. O fi bine sa ai drept taxi o salvare?!?