Adevarul gol, golut…

DA SUNT O PUSLAMA!!! De cand am ajuns acasa nu am facut nimic… am lenevit si am lenevit si iar am lenevit. Cel mai bine mi se potriveste expresia romaneasca: „tac, pac, nimic nu fac!!!”.

Am o gramada de lucruri de pus in ordine, de scris diverse „tampenii”  si eu ce fac?!? pai spre exemplu scriu pe blog… lucru muult mai constructiv – ca si cum destinul ma indeamna sa-mi gasesc de fiecare data o alta ocupatie.

Cu sunt eu domnle altfel fata de alti trantori??? pai simplu: eu pierd vremea cu stil nu ca altii domnle, ma urnesc greu sa fac ceva pentru ca:  trebuie sa se intruneasca toate conditiile prielnice (e o chestie de feng-shui) pentru ca eu sa fac ceva relativ folositor si eficient – macar pentru mine! Cred ca toti lenesii spun asta…

It’s bad i tell you! Trebuie sa stea cineva sa ma impinga de la spate… „Easy does it… easy, steady… steeeeadyyy. Come on  U CAN DO IT!!!” Parca nu am acel sentiment al lucrului bine facut, ori al finalitatii…pentru mine conteaza mai mult „bucuria” drumului decat „fericirea” finish-ului, respectiv odihna de dupa.

Dar lasa ca si maine e o zi (trebuie sa ma amagesc si eu cu ceva)…OPS!!! !#@%)32~`*#@*$@(&_ *!#| (se va citi „la naiba”) ca nici  maine nu pot face nimic, e Ajunul Craciunului si e pacat sa muncesti. In plus tre’ sa ma pregatesc ca vine Mosu’.

Mi-am baut deja cafeaua si am dat pe gat si o cutie bleu care cica iti da aripi. Anul asta nu mai scapa!!! il prind eu si ii iau toate LEGO-urile pe care le are in sac, si daca incearca sa fuga… ei asss pai zbor dupa el!

Reclame

Planuri de Sarbatori

A venit si luna decembrie, time flies si in scurta vreme o sa inceapa nebunia sarbatorilor. Cumparaturi, scuze shopping, aglomeratie pe strazi, prin locurile publice (banci, posta) prin magazine, oameni care alearga haotic de colo colo sa se pregateasca; pentru?!? cele 3-4 zile din decembrie „which make the difference”.

Uneori stau sa ma intreb daca nu cumva tot acest spirit de sarbatoare nu este uitat de cine stie cand, si ca, in locul sau, apare consumerismul si shop-alcoholismul. Stai sa alergi, sa-ti burdusesti masina, sa incarci carutul la supermarket de nu mai poti sa-l impingi pana la casa, sa te omori cu semenii tai pentru ultima cutie din nus’ ce tip de bomboane exquisites… dragut ce pot zice, sincer pe mine chiar ma obosesc sarbatorile de iarna. Ma ingrozesc numai la gandul ca trebuie sa trec si eu prin acest calvar numai ca sa: „fie masa inbelsugata” (principiul 1), „sa sarbatorim cum se cuvine” (principiul 2) si sa „vina mosul pe horn” (bonus). Care horn?!?! al blocului??? chiar pe unde vine mosul atunci cand stai intr-un amarat de bloc comunist? Pe teava rece a RADET-ului?!?.

Oricum i’m planning to go home for Christmas!!! So Romania here i come! Ca, oricum, se pare ca Lyonezii sunt mult mai pragmatici decat mine: sarbatori de iarna = strazi goale, fara artificii, fara luminite pe strazi, usi ferecate, ferestre inchise, pub-uri goale sau mai bine zis inchise, nu iese nimeni sa jubileze trecerea in noul an, nada, niente, rien – asta da petrecere, era de asteptat la cat de plin de viata sunt…

Este pentru prima oara cand nici eu nu am planuit absolut nimic si nici nu am de gand. Vreau sa sed calm si sa ma bucur de sarbatori, cat mai simplu, fara prea mult fast ori pompa. Cred ca, in esenta, este vorba mai mult de ce simti in aceste ocazii decat ce faci si cum „petreci” evenimentul. Oricum este clar faptul ca eu prefer sa le petrec, mai batraneste, cu familia si prietenii, decat sa-mi consum toata energia dinainte, ajungand de Craciun sa ma recuperez dupa atata tevatura. Un vin fiert, o companie placuta, inca un vin fiert (vorba romanului: „in vino veritas”), si poate o companie si mai placuta decat prima, ce as putea sa-mi doresc mai mult?!?

P.S. Ma si gandesc acum, in timp ce scriu, cum o sa arate DN1 in directia Busteni, Sinaia, Predeal, Brasov in acea saptamana. 20 de ore in masina 1 pe partie, 20 de ore retur, lasa ca se rezolva si problema asta peste 50 de ani cand o sa fie autostrada gata.