Copilul ploii şi al nopţii

Mă tot zăpăceşte lumea cu ploaia asta, tot îmi spun de furtuni, că e aproape mijlocul verii şi soarele nu se arată (ca şi cum ar fi mai bine la 40 de grade), că „vai”, că „au şi jale”. Toţi cei cu care mă întâlnesc mi se plâng de furtuni şi ploaie, ca şi cum aş fi obligat să simpatizez cu ei, precum ţaţele la colţ de stradă, ori la coada de la pâine. Recunosc că cei afectaţi realmente de viituri şi furtuni merită simpatia, dar ceilalţi ce au cu ploaia?!?

NU! Mie îmi place ploaia! Mă face să mă simt bine, mă relaxează. De fapt, cu cât este vremea mai furtunoasă, cu atât sunt mai fericit. Ador furtunile, fulgerele ce brăzdează cerul noaptea, tunetele asurzitoare, cutremurarea estetică pe care mi-o dă natura dezlănţuită. Îmi place să mă plimb prin ploaie, să ascult ropotul milioanelor, miliardelor, zecilor de miliarde de picături de ploaie. Vară, călduţ, ploaie, noapte, ferestrele deschise, linişte, izuri proaspete – de tei şi iasomie – un adevărat regal adus simţurilor mele. Dar pentru ca „peisajul” ideal să se înfăptuiască, să se proiecteze în spaţiul realului, trebuie să fie noapte.

Noaptea este un alt lucru pe care îl ador… De mic copil mi-a plăcut să stau treaz până la ore târzii, să citesc noaptea, să mă gândesc la „ce voi face când voi fi mare”, să învăţ pentru extemporale şi dictări, să scriu scrisori de amor, să-mi tocesc creierii cu un curs la care urma să am examen, să-mi dau frâu liber imaginaţiei (cum e de exemplu cazul blogului ce „se scrie” mai mereu după 12 noaptea), să privesc la stele şi să mă gândesc dacă mai e cineva ca mine acolo ş.a.m.d….

Cel mai mult cred că îmi place liniştea nopţii, lipsa sunetelor agasante ale civilizaţiei, lipsa vacarmului citadin, dar mai ales a oamenilor (gălăgioşi, „sălbatici”, haotici  şi guralivi). O noapte „perfectă” îmi dă o stare de calm şi împăcare cu mine, îmi dă energie! Oi fi fost liliac într-o viaţă anterioară?!? Sau poate o bufniţă?!? Nu ştiu, tot ce se poate! Dar mie îmi place, mă face să mă simt bine! Ce să-i faci, sunt o fire nocturnă şi pe cât de sociabilă şi vorbăreaţa ziua pe atât de tăcută, antisocială, închisă şi gânditoare pe timp de noapte.

Aşadar vă urez bună dimineaţa, iar eu mă retrag la culcare căci mai este puţin şi răsare soarele.

Al vostru,

Zizzou

Reclame

O alta zi !

Draga blogule :

Ziua de azi a inceput ca oricare alta si totusi inca de la prima oara ceva imi spunea ca o sa fie putin mai diferita.

7 de dimineata : tarasa grabis pana la facultate, curs de recuperat…ochi-mi lipiti nu vroiau sa dea ascultare si sa afrunte cu stoicism briza Rhone-ului. Ajung in sala…”ops iar am intarziat” – hmmm cumva ma asteptam… first funny thing : proful a cumparat croissante si prajiturele in loc de mic dejun pentru toti cei 6 amarati adormiti care il onoreaza cu prezenta.

Orele pranzului : am parcat neregulamentar intr-un sir de 4 masini sa ma duc la un preot sa iau coletul cu branza, stupoare in mai putin de 10 min. fusesem deja reperat de un echipaj de politie care tocmai isi pregatea discursul prin care ma informa ca…. au fost draguti m-au lasat sa plec. Ufff !!!

Imediat dupa: termometrul masinii… 32 grade C ! VAI! ieri au fost 24 max, hmm that went fast up!

Intre orele pranzului si orele 16 : „@$^*!)!$#&_+!+!1@+_#$(%*(#@ BOULE !!!! Conduc ca niste cizme! Cine dracu’ le-a pus carnetu in mana?!?”

20 de minute mai tarziu : Sa dea naiba parca as fi in Bucuresti!!! acu 20 de minute tot aici eram… sa fie oare ambuteiaj?!?

20+1 : 3 bucati concetatene/conationale apa, soare si un spalator de parbrize : „Nu. Nu! Nu!!! ” in gandul meu „asta nu a vazut numarul?!?” las geamul : ” Ia zi! Vrei sa ma dau jos la tine sa iti dau un dos de palma?!? Crezi ca-s ca astia si ma sperii de tine?!?” – a ramas masca, dupaia numai la placute se uitau toate 3 pana am trecut de stop! „Daca eram in Bucuresti nu faceau greseli dastea…”

Spre seara: tot aglomerat revenind de la magazin (ma rog market, hyper one) „Mahh sa stii ca tre’ sa fie ceva putred la mijloc de e asa aglomerat!! Ahh da mi-am amintit maine IAR e zi libera, 8 Mai 1945 Ziua Armistitiului. Astia numai in zile libere o tin, si daca nu au liber fac o greva! Ce stil de viata, ce oameni…”

Inainte de a intra in casa: „iar politia?!? mdea pacat ca sunt pe contrasens incercand sa ma parchez! oare m-au vazu?!?”….

This  was my daily routine

Stiam eu ca e ceva putred in Madagascar inca de cand am plecat din casa, ehh… what the hell it was fun!

4th of April

Today is a bad day…it reminds me of things…ugly things! I hate this day!!!